Când statul se confruntă cu un deficit bugetar înseamnă că veniturile pe care le încasează nu reușesc să acopere totalul cheltuielilor. Soluția rămâne de-a se împrumuta, deci fie se duce către populație și le cere bani (titluri de stat) sau către piețele internaționale.

În 2025, deficitul bugetar în România a atins pragul de 7,9% din PIB, mult peste media UE de 3,1% din PIB. România a înregistrat din nou cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar.

La nivelul Uniunii Europene există un prag de 3% din PIB (Tratatul de la Maastricht) peste care deficitul nu trebuie să crească. Dacă, totuși, depășește valoarea de 3%, țara intră în Procedura de deficit excesiv.

Nu este o dictatură de la Bruxelles pentru a pedepsi țările, ci un mecanism de reglare a finanțelor publice. Tratatul de la Maastricht a pus bazele EUR, iar pentru a avea o monedă comună, țările trebuie să se asigure că fiecare face ce îi stă în putință pentru a corecta derapajele fiscale.

Când o țară intră în Procedura de deficit excesiv, Comisia Europeană se uită cu atenție sporită la aceasta și îi recomandă în mod direct să corecteze problema existentă. Nu există nicăieri un mod universal de corecție și nicidecum Comisia nu spune că statul trebuie imediat să taie cheltuielile.

România se află în Procedura de deficit excesiv încă din 2020, iar în 2025 a reușit cea mai impresionantă reducere a deficitului în rândul țărilor UE (1,4% din PIB).

Cum s-a făcut această corecție? Pe de o parte statul a crescut veniturile (TVA, CASS de la mame, etc), dar a și scăzut cheltuielile (înghețarea salariilor, pensiilor, creșterea normei didactice, etc).

Chiar dacă scăderea deficitului poate părea impresionantă, România încearcă să mențină un echilibru care nu este nicidecum sustenabil. Atât cheltuielile, cât și veniturile publice ale României sunt sub media UE.

Cheltuielile publice au înregistrat o creștere în ultimii 10 ani, doar că veniturile au rămas aproximativ constante. Atenție, aici ne raportăm la venituri ca % din PIB.

• În ultimii 10 ani veniturile bugetare au crescut în termeni nominali. Altfel spus, statul a încasat mai mulți bani, doar că ritmul de creștere al încasării nu a depășit ritmul de creștere economică (PIB). În schimb, pe partea de cheltuieli, ritmul a fost mai rapid.
• Ne raportăm ca % din PIB pentru a putea face comparație între țări. Nu are niciun sens să comparăm în valori nominale (EUR, de exemplu). Nu îmi spune nimic dacă aflu că România cheltuie 10 EUR pe salarii, în timp ce Germania cheltuie 15 EUR.

Măsurile de corecție fiscală din ultimul an au lovit puternic în oameni. Fie că pe noi ne-au afectat sau nu, sentimentul din societate este unul profund negativ. Nu degeaba Premierului Ilie Bolojan i-a fost atribuită porecla Ilie Sărăcie.

Indiferent dacă ne place ce a făcut, matematic a reușit să reducă deficitul. Problema rămâne acum de-a ajunge la pragul de 3,0% din PIB. Ministerul de Finanțe se arată optimist și vede o reducere până la valoarea de 3,4% din PIB în 2030.

Mai mulți decidenții au declarat în ultimele luni că nu va fi nevoie de măsuri adiționale pentru a corecta deficitul. Fondul Monetar Internațional vede altfel problema și anticipează că în lipsa unor măsuri fiscale adițional, deficitul riscă să rămâne în jurul valorii de 5,0% din PIB până în 2030.

Tips & tricks💡

Dacă aș avea două ore la dispoziție pentru a scrie un articol despre finanțe publice, ce aș face? Poate părea copleșitor, dar unii dintre noi trebuie să livrăm mult și rapid.

N-avem timp să cerem 544/2001, n-avem timp să sunăm diverși oameni din administrația publică sau experți pe care îi cunoaște. Deci, ce facem?

Cel mai simplu este să dăm un search pe google: execuție bugetară mf.

Primul link ne duce pe site-ul Ministerului de Finanțe unde putem găsi tabele (și excel, nu doar pdf 😉) pentru a vedea de unde ia statul bani și pe ce îi cheltuie. De exemplu, în perioada ianuarie - martie 2026 statul a cheltuit:

• 22,7% din totalul cheltuielilor pe cheltuieli de personal.
• 35,3% din totalul cheltuielilor pe asistență socială.

Adunate arată că 58,0% din totalul cheltuielilor se duc pe salariile bugetarilor și pensii. Este mult, este puțin? Merită o comparație și cu alte state.

Mesaj de la Cristi 🏓 - reluat

Încet-încet putem să începem să discutăm și despre posibile subiecte. Putem începe simplu — gândiți-vă la ce întrebări ați vrea să elucidați pentru public sau ce ați documenta după primele întâlniri și aha-uri. Pot fi idei sau întrebări exprimate și în 2-3 propoziții, nu mai mult în această fază. Puteți să mi le trimiteți pe mail până la finele weekendului și începem așa un ping-pong:

Sfat ⭐️

Cu toții avem subiecte mari în minte, dar trebuie să ținem cont de:

1. Timpul necesar. Dacă doresc să documentez un subiect complex, cât timp am până la deadline pentru a-l duce la bun sfârșit?
2. Înțelegerea subiectului. Cât de bine stăpânesc ce doresc să documentez? Dincolo de informațiile de aici, mai am nevoie de altceva? De unde fac rost de aceste informații?
3. Datele. De unde iau datele? Cine mă poate îndruma unde să le găsesc?
4. Experți. Dacă doresc să vorbesc cu experții, cum îi identific?
5. Ce nu voi include. Dacă voi documenta inflația, la ce voi renunța? Dacă cineva dorește să facă un material pe inflație, la ce mă uit? Mă uit la șocurile macro? Mă uit la cum se calculează indicele?

Ne vedem săptămână viitoare de la ora 18:00. De la 19:00 ni se va alătura Sergiu Manea, CEO BCR. Ce întrebări i-ați pune unui director de bancă?