Cât valorează incluziunea și cât de bine este controlat accesul la locurile pentru romi?

În fiecare an, Ministerul Educației alocă locuri speciale finanțate de la bugetul de stat pentru candidații de etnie romă care doresc să urmeze studii universitare. Pentru a beneficia de aceste locuri, candidații trebuie să prezinte o recomandare emisă de o organizație civică, culturală sau politică, legal constituită, a romilor. Din punct de vedere legal, documentul este gratuit, însă, în practică, mai multe persoane susțin că au fost nevoite să achite diferite sume de bani pentru a obține această recomandare. 

 În vara anului 2023, Ioana (nume schimbat la cererea persoanei intervievate) a încercat să-și înscrie copilul de etnie romă pe unul dintre locurile speciale destinate candidaților romi. Pentru obținerea recomandării necesare dosarului de admitere, Ioana spune că președintele organizației care urma să emită documentul i-a solicitat plata sumei de 300 de lei:,,Culmea mi s-a părut faptul că nu ne-au cerut să plătim doar pentru o recomandare, ci o recomandare pentru fiecare specializare la care copilul voia să candideze. Amuzant este că, atunci când am primit foaia, la finalul ei scria că se eliberează gratuit” susține Ioana. 

Tot ea afirmă că, în cercul de părinți, a auzit de mai multe astfel de cazuri, chiar anul acesta ,,Eram la antrenament la celălalt copil al meu când o mămică mi-a spus că a plătit că nu părea de etnie și băiatul ei își dorea mult să intre la un liceu mai bun”.

Cazul Ioanei nu este unul izolat. În urmă cu câțiva ani, o prietenă din copilărie mi-a vorbit pentru prima dată despre existența acestor locuri şi despre recomandările necesare pentru admitere. Tot de la ea, am aflat şi despre practica plății pentru obținerea acestor recomandări. Atunci am crezut că este o procedură firească, deoarece auzeam atât de des în jurul meu şi era prezentată ca ceva obişnuit. Abia ulterior am descoperit că acest document ar trebui eliberat gratuit, iar solicitarea unei sume de bani este contrară procedurii oficiale.

Mai mult decât atât, în interviul pe care l-am realizat cu Ciprian Necula, președintele executiv al Roma Education Fund, acesta a confirmat că a auzit de existența unor astfel de cazuri de-a lungul timpului și că luptă activ la combaterea acestor practici:

,,Am auzit tot felul de povești cu instituții care practică chestia asta, plus că își fac reclamă cum că ,,noi facem ceva pentru voi” dar în realitate nu fac nimic pentru că vezi tu, ăsta nu este un ajutor pentru tinerii de etnie romă.

Dincolo de lipsa de ajutor pentru comunitatea, Ciprian a menționat și lipsa de transparență din procesul de acordare al recomandărilor:

,,Nu e transparență în procesul lor. Noi susținem mereu faptul că aceste adeverințe practic se eliberează complet gratuit și oricum avem o întreagă comisie, o arhivă a lor cu tot istoricul, declarațiile, interviurile, un mecanism complex, deoarece așa mi-se pare corect față de beneficiarii cu adevărat etnici”.

Întrebat despre procedura oficială și despre felul în care este verificată autenticitatea documentelor necesare dosarului de înscriere pe un astfel de loc, Marian Daragiu, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Educației, afirmă că accesul la aceste locuri este complet gratuit și că solicitarea unor sume de bani nu face parte din procedura oficială de admitere:

,,Nu discutăm despre nicio taxă în ceea ce privește înscrierea pe aceste locuri, totul este gratuit”

Deși afirmă că astfel de situații reprezintă mai degrabă excepția de la regulă, Daragiu admite că, de-a lungul activității sale, a întâlnit astfel de cazuri:

,,Avem situații și în Moldova, de exemplu, unde un lider rom a înfundat pușcăria. Mai avem situația de când lucram în Bihor, când o mămică a venit la noi la organizație și ne-a spus «Eu am decât 200 euro și dincolo mi s-au cerut 400 euro, dar eu chiar nu am.. poate îmi puteți da totuși cu 200.»”Atunci când există îndoieli, organizațiile care emit astfel de adeverințe efectuează verificări suplimentare: ,,Când există dubii punem mâna pe telefon și sunăm la primărie sau în vecinătate și întrebăm, ba chiar mergem pe teren dacă considerăm că este cazul”.

În practică, pentru eliberarea acestei recomandări, unele organizații solicită și o declarație pe propria răspundere, legalizată la notar, potrivit lui Daragiu.

Cazul lui Florin Secureanu, devenit public în 2016, confirmă că vulnerabilitățile sistemului nu sunt noi și evidențiază necesitatea unor verificări riguroase când vorbim despre aceste locuri. Într-o investigație publicată în același an, realizată de Mirela Neag, Răzvan Luțac şi Cătălin Tolontan, jurnaliști de la Tolo.ro, se relata faptul că fiica fostului manager al spitalului Malaxa, ar fi fost înscrisă pe locurile destinate elevilor romi în baza unei recomandări emise de o organizație a romilor, deși niciun membru al familiei nu aparținea acestei etnii.

De unde vin banii?
Locurile speciale pentru romi nu reprezintă un program separat de finanțare, ci fac parte din cifra totală de școlarizare finanțată de la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, statul alocă anual universităților un anumit număr de locuri bugetate, iar o parte dintre acestea sunt rezervate candidaților de etnie romă.

Potrivit cifrei de școlarizare, pentru anul universitar 2025-2026, publicată de minister, au fost repartizate la nivel național 880 de locuri speciale pentru candidații de etnie romă: 604 pentru studiile de licență, 199 pentru master și 77 pentru doctorat.

Locurile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci un sprijin în misiunea de a reduce inegalitățile de acces la educație și de a încuraja continuarea studiilor universitare în rândul tinerilor romi. Această măsură de incluziune educațională adoptată de statul român este necesară pentru a spori accesul la învățământul superior al unei categorii sociale care se confruntă cu excluziunea socială și abandonul școlar. 

Potrivit datelor Agenției pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene, doar 27% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani frecventează învățământul preșcolar, iar organizații precum Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) atrag atenția asupra faptului că mulți elevi romi rămân în afara sistemului de educație sau abandonează școala înainte de finalizarea studiilor obligatorii.

,,Legea este extrem de utilă dacă e tratată cu seriozitate. Copilul rom intrat la liceu nu mai e un copil izolat”, declara Marian Daragiu, cofondator al fundației Ruhama la acel moment, într-un interviu acordat publicației Tolo.ro.

Scopul acestor măsuri de incluziune educațională rămâne acela de a oferi șanse egale unor tineri romi și de a reduce abandonul școlar. Însă atunci când ceea ce ar trebui să fie o măsură de integrare socială devine o simplă metodă de făcut bani, sunt afectați chiar cei pentru care aceste locuri au fost create. 

În teorie, dacă ești de etnie romă și dorești să beneficiezi de un astfel de loc, recomandarea ar trebui să fie gratuită. În practică însă, mărturiile adunate pentru acest articol arată că lucrurile nu se întâmplă mereu astfel.

Acest material a fost documentat cu sprijinul unei burse oferite în cadrul cursului „Economie pentru Jurnaliști”, organizat de Asociația Media DoR și finanțat de Banca Comercială Română (BCR).