Sărăcia menstruală: cum afectează inflația sănătatea intimă a femeilor din România?

Pentru peste 1 milion de persoane din România, menstruația înseamnă o presiune financiară lunară. Creșterea prețurilor la produsele de igienă menstruală obligă multe femei să aleagă variante mai ieftine sau să renunțe la ele, în timp ce proiectele legislative care ar putea reduce fenomenul cunoscut ca „sărăcie menstruală” rămân blocate în Parlament. 

Situația economică a țării ne afectează viața de zi cu zi, de la prețul unui apartament până la costul alimentelor. Pe lângă aceste presiuni, femeile suportă și costul lunar al produselor de igienă menstruală.

Această realitate poartă numele de sărăcie menstruală și descrie imposibilitatea unei persoane de a avea acces la produse de igienă menstruală. Într-o conversație cu Oana Constantin, vicepreședinta Asociației Iele-Sânziene, aceasta explică faptul că fenomenul depășește dimensiunea economică. Sărăcia menstruală include numeroase bariere sistemice legate de gestionarea menstruației: lipsa educației menstruale, accesul limitat la servicii de sănătate menstruală și rușinea asociată menstruației.

Totuși, aspectul economic rămâne cel mai vizibil.

Cum arată sărăcia menstruală?

Estimările disponibile arată că peste 1 milion dintre cele 4,6 milioane de persoane care au menstruație în România se confruntă lunar cu sărăcia menstruală.

Statul român nu colectează însă date și statistici oficiale despre acest fenomen. În schimb, organizații precum Iele-Sânziene și Pe Stop documentează problema prin cercetări și inițiative proprii.

În 2024, Asociația Iele-Sânziene a realizat un sondaj privind disponibilitatea absorbantelor în școli. La studiu au participat 2.007 persoane cu menstruație, iar aproximativ 27% dintre respondenți au declarat că cel puțin o dată nu și-au permis produse de igienă menstruală.

Sondajul arată că 79,1% dintre respondenți consideră dificilă gestionarea menstruației la școală, iar 82,2% spun că preferă să nu fie la școală în timpul menstruației. Prețul produselor, lipsa absorbantelor în școli și accesul redus la informații explică în mare parte aceste rezultate. De altfel, 55,08% dintre tineri afirmă că școala nu le oferă informații despre menstruație.

Problema nu îi afectează doar pe elevii și adolescenții cu vârste între 11 și 19 ani. Potrivit unui raport al Friedrich Ebert Stiftung, femeile din Europa de Est muncesc de trei ori mai mult decât cele din Europa de Vest pentru a-și permite produse de igienă menstruală.

În 2024, costul mediu lunar al acestor produse ajungea la aproximativ 42 de lei. Raportat la salariul minim, o femeie din Marea Britanie trebuie să muncească aproximativ 18 minute pentru a-și permite aceste produse. În Irlanda, Franța, Spania și Belgia timpul necesar rămâne sub o oră. În România, însă, acesta ajunge la aproximativ 3,1 ore.

Aceste costuri nu afectează direct doar persoanele care achiziționează produse pentru uz personal. Irina Vasilescu, președinta Asociației Pe Stop, spune că inflația și contextul economic dificil au schimbat modul în care organizațiile care combat sărăcia menstruală își desfășoară activitatea. Potrivit acesteia, Pe Stop a fost nevoită să își adapteze strategia de achiziție și să cumpere produse de igienă menstruală mai accesibile ca preț, pentru a putea susține în continuare persoanele vulnerabile.

Reprezentanta organizației explică faptul că această schimbare a fost determinată de o serie de efecte generate de dificultățile economice, iar cea mai resimțită consecință este faptul că companiile și sponsorii au redus donațiile financiare și de produse, astfel că asociația a fost nevoită să reia achiziția absorbantelor din fonduri proprii, deși în trecut primea o mare parte dintre acestea prin donații.

În aceste condiții, organizația a renunțat la brandurile pe care le achiziționa în mod obișnuit și s-a orientat către mărci mai accesibile, pentru a putea distribui în continuare produse persoanelor care au nevoie de ele.

Mai multe inițiative legislative au încercat să reducă această povară. În 2021, deputata Oana Țoiu, împreună cu organizații neguvernamentale precum Asociația Pe Stop și Asociația Iele-Sânziene, a depus proiectul de lege PL-x nr. 372/2021. Acesta urmărea să sprijine tinerii din medii defavorizate și persoanele fără adăpost prin acordarea unui stimulent pentru produse de igienă, inclusiv absorbante.

În 2024, senatoarea Adina Săniuță a propus reducerea TVA-ului pentru produsele menstruale de la 19% la 9%. 

Această măsură ar reprezenta una dintre cele mai importante măsuri pentru diminuarea sărăciei menstruale, spune Maria-Luiza Apostolescu, economistă și cercetătoare specializată în politici publice, sustenabilitate și tranziții economice.

Maria argumentează că TVA-ul este un impozit regresiv, deoarece aceeași cotă afectează diferit persoanele în funcție de venit: pentru cineva cu un salariu ridicat, taxa aplicată unui pachet de absorbante are un impact redus, în timp ce pentru o persoană care trăiește din salariul minim, aceeași sumă cântărește mult mai mult în bugetul lunar.

Distribuirea gratuită a absorbantelor în școli ar trebui completată prin extinderea accesului și în comunitățile rurale, prin intermediul primăriilor, iar voucherele sociale ar putea reprezenta o soluție dacă sunt implementate corespunzător. 

Una dintre piedicile acestor implementări este lipsa de educație și stigma din jurul educației sexuale și a menstruației. Potrivit economistei, această lipsă se reflectă atât în numărul ridicat al sarcinilor la adolescente, cât și în accesul limitat la produse menstruale pentru persoanele din categorii vulnerabile, precum femeile fără adăpost, care se confruntă cu cele mai severe forme de sărăcie menstruală și ar trebui incluse în mod prioritar în politicile publice destinate combaterii acestui fenomen.

Soluțiile există în teorie, iar specialistele din domeniu subliniază importanța și implementarea lor. Dacă ne întoarcem la cele două proiecte menționate mai sus, care oferă soluții și metode de implementare în practică, acestea au rămas „la sertar”, chiar dacă Senatul a adoptat inițial ambele proiecte.

Ce se întâmplă cu proiectele legislative pentru produsele menstruale?

Senatul a adoptat proiectul depus de Oana Țoiu la 14 septembrie 2021. Parlamentarii au depus și amendamente care prevedeau instalarea unor dispensere cu absorbante gratuite în unitățile de învățământ preuniversitar de stat, printre alte măsuri. În prezent, comisiile permanente ale Camerei Deputaților nu au întocmit încă raportul necesar, astfel că proiectul nu poate ajunge la vot.

În cazul celui de-al doilea proiect, inițiat de senatoarea Adina Săniuță, Camera Deputaților a trimis inițiativa către comisiile permanente pentru raport. Din octombrie 2024 și până în iulie 2026, proiectul a obținut un singur aviz favorabil, din partea Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale.

Proiectul (PL-x nr. 576/2024) urmărește modificarea Codului Fiscal astfel încât produsele de igienă personală, inclusiv cele menstruale, să beneficieze de o cotă redusă de TVA. Inițiativa aparține unui grup de 34 de parlamentari din USR, PNL și UDMR, printre care și senatoarea Adina Săniuță.

Senatul a adoptat proiectul la 7 octombrie 2024 și a ajuns la Camera Deputaților o săptămână mai târziu, pe 14 octombrie. Comisia pentru drepturile omului a emis un aviz favorabil la 23 octombrie 2024, iar termenul stabilit pentru depunerea raportului a fost 5 noiembrie 2024.

Totuși, de atunci, procedura nu a mai avansat. Comisiile nu au întocmit raportul comun, iar proiectul nu a ajuns pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților la momentul redactării acestui articol, în iulie 2026.

Acest proiect s-a suprapus și cu schimbarea contextului fiscal, care poate reprezenta un motiv pentru blocajul proiectului. La momentul depunerii proiectului, cota standard de TVA era de 19%, însă între timp a crescut la 21%.

Totuși, proiectul nu a fost nici respins și nici retras. El rămâne în procedură legislativă și poate fi reluat în orice moment, dacă cele patru comisii vor întocmi raportul necesar și îl vor trimite spre dezbatere și vot în plenul Camerei Deputaților. Abia după adoptarea de către Camera Deputaților legea ar putea fi trimisă președintelui pentru promulgare.

Parcursul proiectului, sau lipsa acestuia, confirmă și observațiile făcute de Oana Constantin, VicePreședinte al Asociației Iele-Sânziene, cu privire la dificultatea cu care astfel de inițiative avansează în Parlament.

„În România, produsele menstruale sunt taxate cu cota standard (deci nu avem o suprataxare sau pink tax ca în alte state), dar totodată este una dintre cele mai mari cote TVA din Uniunea Europeană”, explică Oana Constantin.

Vicepreședinta spune că, pe lângă nivelul ridicat al taxării muncii, proiectul nu mai beneficiază de susținere în mecanismul legislativ. Ea observă o tendință prin care multe inițiative legislative „mor efectiv în mecanismul legislativ” și oferă drept exemplu chiar proiectul depus de Oana Țoiu.

„Am lucrat în 2021 [la proiect], care și acum este blocat și care probabil nu va fi deblocat niciodată. Este important să ne uităm la faptul că, în general, există o voință politică slabă pentru subiecte considerate marginale, precum menstruația.”

Oana Constantin subliniază și faptul că reducerea TVA-ului reprezintă doar o măsură complementară și nu poate elimina singură sărăcia menstruală.

„Reducerea TVA-ului nu este un argument pentru ca acestea să nu fie disponibile gratuit. Toate aceste măsuri de susținere a echității menstruale trebuie să fie complementare și să meargă mână în mână, pentru că nu există o singură soluție la această problemă.”

De ce contează dacă femeile cumpără produse mai ieftine?

Prețul produselor de igienă menstruală influențează nu doar accesul la acestea, ci și expunerea la anumite substanțe chimice. Asta se întâmplă deoarece mucoasa vaginală poate absorbi rapid diferite substanțe în fluxul sanguin, motiv pentru care materialele din care sunt fabricate absorbantele și tampoanele au un impact direct asupra sănătății.

Un exemplu de astfel de substanțe sunt dioxinele rezultate din procesul de albire. Pentru a obține produse cu un aspect uniform și foarte alb, o parte dintre producătorii de absorbante și tampoane folosesc procese de albire pe bază de clor. Acestea pot genera dioxine, compuși asociați în studiile de specialitate cu un risc crescut pentru sănătate. Cercetările le corelează cu perturbări hormonale, afectarea sistemului imunitar, fertilitate redusă, boli inflamatorii pelvine și un risc mai mare de endometrioză. Deși expunerea provenită dintr-un singur produs este redusă, utilizarea repetată a produselor menstruale de-a lungul vieții (în medie 11.000-12.000) poate contribui la expunerea cumulativă la aceste substanțe.

Mai mult, un studiu realizat de cercetători de la Universitatea California, Berkeley a identificat prezența a 16 metale, inclusiv plumb, arsenic și cadmiu, în toate tipurile de tampoane analizate. 

În observațiile autorilor, tampoanele convenționale, care sunt de regulă și mai accesibile ca preț, au prezentat concentrații mai ridicate de plumb, în timp ce unele produse organice au avut concentrații mai mari de arsenic. Expunerea la metale grele este asociată cu efecte asupra sistemului nervos, rinichilor, aparatului cardiovascular și sistemului endocrin și poate crește riscul unor afecțiuni precum infertilitatea, diabetul sau anumite tipuri de cancer.

Privind dincolo de toate aceste cifre și informații, inflația ca factor singular nu a creat sărăcia menstruală, dar a făcut-o mai greu de combătut. Creșterea prețurilor îi obligă pe unii oameni să renunțe la produse de igienă menstruală sau să aleagă variante mai ieftine, în timp ce organizațiile neguvernamentale distribuie mai puține produse, iar proiectele legislative care ar putea ajuta persoanele vulnerabile rămân blocate în Parlament.

Combaterea sărăciei menstruale nu înseamnă o singură măsură, ci un ansamblu de politici, precum introducerea de produse gratuite pentru persoanele vulnerabile, reducerea costurilor, educație menstruală și sexuală și un acces mai bun la servicii de sănătate. În lipsa acestora, menstruația continuă să fie, pentru peste un milion de persoane din România, nu doar o realitate biologică, ci și o sursă lunară de inegalitate.

Ce putem face la nivel individual? Să susținem aceste asociații și cauze, să semnăm petiții, să oferim donații și sprijin și, după cum ne-a încurajat și președinta asociației Pe Stop, să vorbim despre menstruație, să nu ascundem existența acestei părți din viața tuturor femeilor și să distrugem pas cu pas stigma și rușinea din jurul ei. 

Acest material a fost documentat cu sprijinul unei burse oferite în cadrul cursului „Economie pentru Jurnaliști”, organizat de Asociația Media DoR și finanțat de Banca Comercială Română (BCR).