07 - Lucrătorii din România sunt prea scumpi?

Share

Mai știți că săptămâna trecută am zis că lucrătorii români nu sunt scumpi, doar că la noi problema este infrastructura deficitară. Mai știți că tot povesteam de acest mit care reapare în presă: "lucrătorii români cer prea mult, costă prea mult, sunt taxați prea mult, etc".

Cel mai simplu, pentru a vedea dacă chiar sunt atât de scumpi lucrătorii este să ne uităm la costul orar cu forța de muncă exprimat în EUR. Comparăm direct mere cu mere și ne gândim că suntem o firmă care decide să deschidă o fabrică undeva în Est.

Dacă ne uităm pe ultimele date de la Eurostat, observăm că România se află undeva la coadă, alături de Ungaria și Bulgaria. În timp ce în Polonia costul orar cu forța de muncă este de 19,1 EUR, în România este de doar 13,6 EUR.

Da, dar la noi taxele sunt mari, nu? Costul orar cu forța de muncă măsoară toate cheltuielile pe care un angajator le are cu acel salariat. Taxele sunt incluse aici, iar pe angajator nu-l interesează cât dă la stat sau nu pentru fiecare om din fabrică, ci trebuie să vadă dacă România este mai ieftină ca Polonia pentru a produce.

Conform acestui grafic, România este mult mai ieftină. Mitul a fost spulberat.

Dar, dar a crescut mult în ultimii ani, nu?

Sigur, poate nu suntem convinși că în continuare avem printre cele mai mici costuri cu forța de muncă din UE. Trebuie să ne uităm și la evoluția din ultimii ani, iar dacă comparăm 2025 cu 2020, vedem că în România acesta a crescut cu 66% față de media UE de 23%.

O creștere agresivă, nu? Într-adevăr, doar că în continuare se află sub media creșterii din alte state din regiune, precum ar fi Bulgaria (+82%) sau Polonia (+75%).

Creșterea, este, într-adevăr peste media UE și peste alte state din Vest, precum ar fi Franța, Danemarca sau Germania. E greu de comparat pentru că punctele de plecare sunt complet diferite. În România ai un cost orar al forței de muncă sub 15 EUR, în imp ce în Franța este triplu.

O creștere de 5 EUR în Franța arată diferit raportat la acei 45 EUR față de România unde ar reprezenta efectiv 33%.

Cel mai bine se vede în graficul de mai jos: chiar dacă România a avut printre cele mai rapide creșteri a costului orar cu forța de muncă, efectiv rămâne în continuare în urmă. Decalajele est - vest sunt atât de mari, încât România chiar și cu acea creștere de 66% tot se menține la coada Europei.

Bine, dar hai că le este greu firmelor să facă profit, nu?

Nu chiar.

Profitul este printre cele mai mari din UE, iar dacă am scoate din calcul firmele paradis fiscal (Malta și Irlanda), am fi chiar acolo sus. Ponderea profitului a scăzut în ultimii ani, dar în graficul de mai jos se vede foarte bine cum 2008 - 2014 au fost ani de glorie pentru firmele din România.

Sigur, au fost pentru cele care au supraviețuit și nu au trebuit să se închidă din cauza crizei economice. Profitul, exprimat ca % din valoarea adăugată brută, se situa atunci în jurul valorii de 60%, mult peste media UE care este constantă în jurul a 40% de câteva decenii.


Cum va arăta perioada următoare?

În timp ce pun aici ultimele idei, unii se chinuie să se joace de guvernarea. Nu prea le iese. 21:30 votul, până la 20:00 să se vadă cu altul să vadă dacă sprijină sau nu. Circ. Sunt dezamăgit, dar cui îi pasă de ce simțim fiecare dintre noi.

Mai știți că vă ziceam că sunt niște indicatori care vă pot ajuta să cuantificați sentimentul consumatorilor / antreprenorilor față de economie. Mai jos este indicatorul de încredere al consumatorilor în economie care s-a dus în cap după austeritate.

Întrebarea pe care vi-o las: putea fi evitată austeritatea în august 2025? Aveți deja 6 prezentări, 7 newslettere, aș fi curios să văd ce răspunsuri aveți.

Ah, era să uit, o altă întrebare: credeți că partidele care-și propun să facă un guvern acum chiar vor reuși să readucă puterea de cumpărare oamenilor? Chiar este posibil cu creștere economică anemică, cu venituri bugetare la nivelul unui paradis fiscal și cu șansele de-a intra în junk foarte rapid.

Doar întreb, poate găsiți voi răspunsuri. O săptămână frumoasă.


Ne spunem pa pa de acum?

Nu ne luăm la revedere! O să continuați să primiți un astfel de newsletter o dată la două săptămâni în Inbox, cu și mai multe recomandări, cu sfaturi, detalii, etc.

Feel free to share it with your friends and those interested.

Vă mulțumesc și sper să ne vedem cât mai curând!


Read more