[01] Ce este inflația?

Rata anuală a inflației în luna martie 2026 a fost de 9,9%. Simplu spus, un om a cheltuit cu 9,9% în martie 2026 pentru aceleași produse față de martie 2025.

Nu toate prețurile din economie au crescut cu 9,9%, ci acest procent a reprezentat majorarea medie. De exemplu, inflația serviciilor a fost de 11,05%, cea a mărfurilor nealimentare (ex: haine, mobilă, etc) a fost de 10,89%, iar cea a bunurilor alimentare de 7,67%.

Hm hm, dar ce este inflația 👀?

Fiecare dintre noi resimțim inflația diferit. Fiecare dintre noi avem obiceiuri de consum diferite. Unii își cumpără un kefir în fiecare zi (🙋), în timp ce alții achiziționează haine în fiecare săptămână. Unii reușesc doar să-și acopere nevoile de bază (alimentare, locuință și cam atât).

Fiecare om din economie este unic, iar inflația ne afectează în mod diferit pe fiecare dintre noi. Totuși, Institutul Național de Statistică (INS) nu are cum să calculeze rata inflației pentru fiecare dintre noi.

Mai simplu ar fi să se uite la o persoană adultă medie (mediul urban) și să observe prețurile produselor pe care le cumpără de-a lungul timpului.

Indicii prețurilor de consum (IPC) acoperă cheltuielile monetare de bunuri și servicii pentru consumul final, pentru toate tipurile de gospodării rezidente, cu excepția gospodăriilor instituționale, în scopul de a oferi o imagine cât mai relevantă și precisă a inflației.

Inflația se uită la coșul de consum al unei persoane medii (calculat tot de INS în urma unor anchete) și încearcă să înțeleagă cu cât au crescut prețurile produselor.

Cum se calculează mai precis?

INS angajează oameni care se duc pe teren, iar în fiecare județ există oameni care se duc în magazine și piețe pentru a colecta prețuri. Oamenii de la INS se duc fizic (sau digital, dacă sunt disponibile) și colectează prețurile de la raft. Se uită cât costă un sul de salam, o pereche de șosete sau detergentul de vase.

Observarea şi înregistrarea preţurilor se realizează în cele 42 oraşe reşedinţă de judeţ din care au fost selectate 67 de centre de cercetare, în funcţie de numărul de locuitori. - Precizări metodologice, INS

Important este să nu verifice doar un magazin sau un singur tip de supermarket. Trebuie mai multe, în cazul de față sunt cca. 7.100 de unități comerciale, pe care le verifică lună de lună.

Trebuie să fie o analiză constantă, să avem același magazin pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru a elimina fluctuațiile care pot exista dacă schimbăm punctul comercial. De exemplu, e mai ușor să văd evoluția prețului la banane dacă le cumpăr în fiecare săptămână de la același magazin decât dacă le tot schimb (într-o parte am găsit cu 8,50 lei, în alta cu cel puțin 10 lei).

Unităţile comerciale în care se înregistrează preţurile/tarifele au fost selectate la nivel local, din centrele de cercetare, în funcţie de volumul desfacerilor de mărfuri şi al prestărilor de servicii. Sunt incluse în nomenclator cca. 7.100 unităţi comerciale, care trebuiesc menţinute cât mai mult timp posibil pentru a asigura continuitatea observării preţurilor. - Precizări metodologice, INS

Prețurile mai apoi se consemnează și se face o medie. Sunt n tipuri de salamuri, unele se scumpesc cu 15%, în timp ce altele cu doar 2%. Pe care dintre valori o luăm în calcul? Pe toate, doar că facem o medie.

Prețurile colectate lunar sunt prețuri cu amănuntul, inclusiv TVA și accize.

Există o pondere, nu?

Da. Nu consumăm produsele în mod egal. Ne cumpărăm pâine poate o dată pe zi, dar ciorapi o dată pe lună. Unii dintre noi facem un plin la mașină de două ori pe săptămână, dar cumpărăm bilete de avion de două ori pe an.

Obiceiurile de consum diferă de la persoană la persoană, dar putem face o medie națională. Ne uităm la suficiente familii, la bugetele acestora, și vedem pe ce se duc banii.

Ponderile utilizate pentru calculul IPC sunt obţinute din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) şi rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi pentru plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. Anual se analizează și actualizează structura cheltuielilor efectuate de populaţie. Astfel, începând din ianuarie 2026, în calculul IPC se utilizează ponderile rezultate din structura cheltuielilor medii efectuate de o gospodărie în anul 2024. - Precizări metodologice, INS

Dacă o persoană medie ar cheltui 10.000 lei într-o lună, o bună parte dintre aceștia s-ar duce pe mâncare (3.249 lei), apoi o parte considerabilă pe mărfuri nealimentare (4.686 lei), iar restul de 2.065 lei pe servicii.

INS detaliează în anexa de la comunicatul de presă coeficientul de ponderare al fiecărei categorii folosite la stabilirea inflației. De exemplu, carnea de porcine are un coeficient de 228, în timp ce carnea de bovine doar 55. Ce deducem de aici? Românii consumă mai mult porc decât vită.

Tip 💡

Știați că în partea de jos a comunicatelor INS, există o secțiune numită Informații suplimentare. Acolo puteți găsi datele în format excel (for the visualization nerds), dar și note metodologice pentru a înțelege ce a vrut INS să arate mai precis.